7 Greșeli de educație, care împiedică copilul să obțină succes în viață

Expert în leadership, autor al mai multor bestseller- uri, Tim Elmore, după mai multe cercetări, a relevat câteva greșeli tipice ale părinților, care din timp programează în copii NESIGURANȚA și limitează șansele lor să devină de succes în viața profesională și cea familială.

Insistent rugăm părinții să facă cunoștință cu aceste 7 gafe, pentru a nu culege mai târziu roade amare.

1.Nu le oferim copiilor șansa de a risca

Trăim într- o lume a pericolelor la fiece pas. Siguranța mai presus de orice amplifică frica noastră și noi încercăm să înconjurăm copiii cu toată grija noastră. Psihologii europeni au demonstrat că copiii care nu s- au jucat prin ogradă și nu și- au zgâriat un genunchi, sau nu și- au făcut vreo rană, la maturitate sunt expuși multiplelor fobii.

Copilul trebuie să cadă, adolescentul trebuie să se certe și să trăiască durerea primei dragoste, pentru a obține acea MATURITATE EMOȚIONALĂ, fără de care sunt imposibile relațiile de durată din viitor.

Excluzând riscul din viața copiilor, maturii generează la ei AROGANȚA și o AUTOAPRECIERE SCĂZUTĂ în viitor.

2.Foarte repede, noi, părinții, sărim în ajutor

Generația copiilor de azi nu dispune de careva abilități, pe care le- au avut copiii acum 30 de ani în urmă. Când le sărim în ajutor copiilor prea repede și îi acoperim cu supragrijă, noi îi scutim de necesitatea de a căuta singuri ieșire din situații dificile.

Mai târziu sau mai devreme, copiii se obișnuiesc că cineva trebuie să- i ajute. Copilul își creează o lege: dacă eu voi greși, vor veni maturii și vor descurca totul.

În așa ritm, copiii voștri vor fi inapți pentru viața matură.

3.Noi ne minunăm de ei prea ușor, prea din toate

Legea că fiecare participant primește premiu permite copilului să se simtă deosebit, dar așa modalitate de motivare comportă urmări imprevizibile.  Peste un timp, copilul poate să observe că doar mama și tata îl consideră deosebit, alții nu.  Și atunci copilul pune la dubii obiectivitatea părinților.  Lui îi va plăcea să primească laude, dar va înțelege că asta nu e raportat la realitate…și aici va apărea frustrarea, pe la vârsta pubertății.

Cu timpul, așa copil va învăța să trișeze, să mintă, să manevreze, pentru a evita situații incomode. Doar pentru că el nu este apt că stea față- n față cu greutățile.

4.Noi permitem ca recompensele nemotivate să umbrească un bun comportament

Copilul vostru nu trebuie să vă iubească fiece minut. El va trebui să surmonteze mai multe greutăți în viață, dar poate să- i încurce mult ALINTAREA. De aceea, spuneți copiilor “NU” și  “NU ACUM”, ca ei să învețe să lupte pentru dorințele și necesitățile lor. Dacă în familie sunt mai mulți copii, părinții consideră greșit a- l favoriza pe unul, iar pe altul nu.  Dar a favoriza mereu și pe toți nu este real. Cu așa atitudine noi ratăm ocazia să arătăm copiilor că succesul depinde de eforturile noastre proprii și de fapte bune.

Gândiți- vă de două ori înainte de a premia copiii cu cadouri și călătorii. Dacă relațiile dintre voi se bazează doar pe stimulări materiale, copiii nu vor simți nici motivație intrinsecă, și nici dragoste, desigur.

5.Noi nu partajăm greșelile din trecutul propriu

Va veni ziua când adolescentul va dori să- și desfacă aripile și să învețe să zboare. Și în acea zi adultul trebuie să- i permită asta. Asta deloc nu semnifică că noi nu-l vom ajuta sau nu- l vom orienta într-o anumită situație. Povestiți- le copiilor despre greșelile pe  care le- ați făcut la vârsta lor, dar evitați lecțiile de morală excesivă despre tutun, alcool, droguri.

Copiii trebuie să fie pregătiți pentru a se ciocni cu neplăceri și să poată să răspundă pentru urmările deciziilor sale.

Povestiți- le ce ați simțit când ați trecut prin aceeași, fiind la aceeași vârstă, de ce v- ați condus în faptele voastre, ce lecții ați tras.

6.Noi confundăm intelectul și talentul cu maturitatea

Intelectul deseori   este folosit ca indicator al dezvoltării copilului, iar părinții consideră că copilul deștept este apt pentru viață. .. Nu este așa. Nu considerați că copilul vostru este talentat la toate.

Nu există o vârstă magică a responsabilității sau ghiduri de orientare când să – i oferiți libertăți copilului.

Dar există o regulă: de a urmări copiii de aceeași vârstă. Dacă observați că copiii de aceeași vârstă cu copilul vostru sunt mult mai sine stătători, atunci, probabil, ar trebui să- i oferiți mai multă independență.

7.Noi singuri nu facem ceea, ce îi învățăm pe copii să facă

În calitate de părinți, noi trebuie să modelăm acea viață, pe care o dorim copiilor noștri. Nu- i învățăm pe copii ce vrem, ce știm, dar îi învățăm ce suntem noi înșine. Fiți atenți la faptele voastre, chiar și cele mai mărunte, pentru că ochii copiilor voștri sunt pe voi.

Dacă voi nu încălcați regulile, copilul va înțelege că aceasta e valabil și pentru el. Arătați- i copilului ce înseamnă să ajuți altuia. Faceți bine și copiii voștri vă vor urma exemplul.