”În această dimineață eu am omorât-o pe bunica mea” – cu această frază F. Roosevelt atrăgea atenția interlocutorului său atunci când acesta se abătea.
Capacitatea de a spune multe prin puține cuvinte – iată adevărata măiestrie lingvistică, ce presupune atât o cunoaștere bine a limbii, cât și un semn distinctiv al talentului de poet. Avem multe de învățat de la admiratorii conciziei.
Așadar, am adunat aici o mică, dar impresionantă, colecție a celor mai mici compoziții literare care demonstrează talentul scriitorilor și farmecul jocului de cuvinte.
***
Într-o bună zi, Hemingway a încheiat un pariu conform căruia trebuia să alcătuiască o povestire doar din 4 cuvinte, dar capabilă să-l impresioneze pe oricare cititor. Scriitorul a câștigat pariul cu această istorioară:
”Vând saboți copilărești. Nepurtați” (”For sale: baby shoes, never used”)
***
Fredric Brown a alcătuit cea mai scurtă istorie de groază din istoria omenirii:
”Ultimul om de pe Pământ stătea în cameră. La ușă a bocănit cineva…”
***
Scriitorul american O. Henry, a câștigat concursul pentru cea mai scurtă istorioară, care are toate componentele unei povestiri – expozițiunea, intriga, punct culminant și deznodământ.
”Șoferul și-a aprins țigara și s-a aplecat asupra rezervorului de motorină, să vadă de i-a rămas mult combustibil. Răposatul avea 23 de ani”.
***
Alan E. Mayer ”Ghinionul”
M-am trezit de la o durere cumplită în tot corpul. Am deschis ochii și am văzut-o pe sora medicală ce stătea lângă patul meu.
-Domnule Fujimia, -a spus ea, -sunteți norocos, ați reușit să supraviețuiți după bombardarea Hiroshimei care a avut loc două zile în urmă. Dar acum sunteți în spital, nimic nu vă mai pune în pericol viața.
Abia viu, de la slăbiciune, am întrebat:
-Unde sunt?
-În Nagasaki, -a răspuns ea.
***
Jane Orvis ”Fereastra”
Din momentul când pe Rita au omorât-o cu cruzime, Carter stă la fereastră. Niciun televizor, carte, corespondență. Viața lui, este ceea ce se vede prin perdele. Este indiferent, cine îi aduce mâncarea, achită conturile, el nu-și părăsește camera. Viața lui – sportivii alergând, schimbul anotimpurilor, automobilele trecătoare, fantoma Ritei.
Carter nu înțelege, că în celulele capitonate cu pâslă, ferestre nu sunt.
***
Englezii tot au organizat un asemenea concurs, doar că în condiții era indicat faptul că în povestire trebuie să fie incluse următoarele subiecte: Regina, Dumnezeu, sexul și taina. Primul loc s-a decernat autorului acestei istorioare:
”O Dumnezeule, -a exclamat regina, -sunt gravidă și nu știu de la cine!”
***
Larissa Kirkland ”Oferta”
Noaptea înstelată. Cel mai potrivit moment. Cina cu lumânări. Restaurantul italian impecabil. O mică rochie neagră. O coafură superbă, ochi strălucitori, un zâmbet sclipitor. Împreună deja doi ani. Un timp superb! Iubire adevărată, cel mai bun prieten, mai mult nimeni. Șampanie! Îmi ofer mâna și inima. Într-un genunchi. Oamenii privesc? Lasă-i în voia lor! Un inel cu briliant extraordinar. Obrajii roșii, zâmbetul fermecător.
Cum, nu?!
***
Un exemplu clasic al laconicității spartenilor este răspunsul lor, la scrisoarea regelui Macedoniei Filip II. Scrisoarea:
”Vă sfătui să vă predați chiar acum, deoarece, dacă armata mea v-a ajunge pe pământurile voastre, eu am să vă distrug grădinile, am să-i înrobesc pe oameni și am să risipesc orașul”
Acesta este răspunsul spartenilor către un rege ce a cotropit multe orașe grecești:
”Dacă”
***
Charles Enright ”Fantoma”
De îndată ce s-a întâmplat aceasta, eu m-am grăbit acasă, pentru ca să-i transmit nevestei această noutate proastă. Dar ea, îmi pare, deloc nu mă asculta. Ea în genere nu mă observa. Ea a privit direct prin mine, și-a turnat băutura. A conectat televizorul. În acest moment s-a auzit telefonul sunând. Ea s-a apropiat și a ridicat receptorul. Am văzut cum i s-a încrețit fața. A început să plângă de scârbă.
***
Robert Tompkins ”În căutarea Adevărului”
În sfârșit, în acest liniștit și retras sătuc, căutările lui au luat sfârșit. Într-o căsuță veche, stătea la foc Adevărul.
El niciodată nu a văzut o femeie mai bătrână și mai urâtă.
-Dumneavoastră – Adevăr?
Bătrâna încrețită și scârboasă a dat din cap solemn.
-Spuneți-mi odată, ce trebuie să transmit lumii? Care noutate să o transmit?
Bătrâna a scuipat în foc și a răspuns:
-Spune-le că-s tânără și frumoasă!
***
Victor Hugo a transmis editorului său manuscrisul romanului ”Les Miserables” cu o scrisoare de acompaniere:
”?”
Răspunsul a fost asemeni de laconic:
”!”
***
În concursul: ”cea mai scurtă autobiografie” a câștigat o franțuzoaică care a scris:
”Anterior aveam o față lină și o fustă șifonată, acum – invers”
***
În final, renumitul monostih al lui Valerie Briusov din anul 1895:
”O, închide-ți palidele picioare”.
Inspirat din: ADME