Cele mai scurte capodopere literare

”În această dimineață eu am omorât-o pe bunica mea” – cu această frază F. Roosevelt atrăgea atenția interlocutorului său atunci când acesta se abătea.

Capacitatea de a spune multe prin puține cuvinte – iată adevărata măiestrie lingvistică, ce presupune atât o cunoaștere bine a limbii, cât și un semn distinctiv al talentului de poet. Avem multe de învățat de la admiratorii conciziei.

Așadar, am adunat aici o mică, dar impresionantă, colecție a celor mai mici compoziții literare care demonstrează talentul scriitorilor și farmecul jocului de cuvinte.

 

***

 

Într-o bună zi, Hemingway a încheiat un pariu conform căruia trebuia să alcătuiască o povestire doar din 4 cuvinte, dar capabilă să-l impresioneze pe oricare cititor. Scriitorul a câștigat pariul cu această istorioară:

”Vând saboți copilărești. Nepurtați”  (”For sale: baby shoes, never used”)

 

***

 

Fredric Brown a alcătuit cea mai scurtă istorie de groază din istoria omenirii:

”Ultimul om de pe Pământ stătea în cameră. La ușă a bocănit cineva…”

 

***

 

Scriitorul american O. Henry, a câștigat concursul pentru cea mai scurtă istorioară, care are toate componentele unei povestiri – expozițiunea, intriga, punct culminant și deznodământ.

”Șoferul și-a aprins țigara și s-a aplecat asupra rezervorului de motorină, să vadă de i-a rămas mult combustibil. Răposatul avea 23 de ani”.

***

Alan E. Mayer ”Ghinionul”

       M-am trezit de la o durere cumplită în tot corpul. Am deschis ochii și am văzut-o pe sora medicală ce stătea lângă patul meu.

-Domnule Fujimia, -a spus ea, -sunteți norocos, ați reușit să supraviețuiți după bombardarea Hiroshimei care a avut loc două zile în urmă. Dar acum sunteți în spital, nimic nu vă mai pune în pericol viața.

Abia viu, de la slăbiciune, am întrebat:

-Unde sunt?

-În Nagasaki, -a răspuns ea.

 

***

 

Jane Orvis ”Fereastra”

       Din momentul când pe Rita au omorât-o cu cruzime, Carter stă la fereastră. Niciun televizor, carte, corespondență. Viața lui, este ceea ce se vede prin perdele. Este indiferent, cine îi aduce mâncarea, achită conturile, el nu-și părăsește camera. Viața lui – sportivii alergând, schimbul anotimpurilor, automobilele trecătoare, fantoma Ritei.

Carter nu înțelege, că în celulele capitonate cu pâslă, ferestre nu sunt.

***

      Englezii tot au organizat un asemenea concurs, doar că în condiții era indicat faptul că în povestire trebuie să fie incluse următoarele subiecte: Regina, Dumnezeu, sexul și taina. Primul loc s-a decernat autorului acestei istorioare:

”O Dumnezeule, -a exclamat regina, -sunt gravidă și nu știu de la cine!”

***

Larissa Kirkland ”Oferta”

      Noaptea înstelată. Cel mai potrivit moment. Cina cu lumânări. Restaurantul italian impecabil. O mică rochie neagră. O coafură superbă, ochi strălucitori, un zâmbet sclipitor. Împreună deja doi ani. Un timp superb! Iubire adevărată, cel mai bun prieten, mai mult nimeni. Șampanie! Îmi ofer mâna și inima. Într-un genunchi. Oamenii privesc? Lasă-i în voia lor! Un inel cu briliant extraordinar. Obrajii roșii, zâmbetul fermecător.

Cum, nu?!

***

      Un exemplu clasic al laconicității spartenilor este răspunsul lor, la scrisoarea regelui Macedoniei Filip II. Scrisoarea:

”Vă sfătui să vă predați chiar acum, deoarece, dacă armata mea v-a ajunge pe pământurile voastre, eu am să vă distrug grădinile, am să-i înrobesc pe oameni și am să risipesc orașul”

Acesta este răspunsul spartenilor către un rege ce a cotropit multe orașe grecești:

”Dacă”

***

Charles Enright ”Fantoma”

      De îndată ce s-a întâmplat aceasta, eu m-am grăbit acasă, pentru ca să-i transmit nevestei această noutate proastă. Dar ea, îmi pare, deloc nu mă asculta. Ea în genere nu mă observa. Ea a privit direct prin mine, și-a turnat băutura. A conectat televizorul. În acest moment s-a auzit telefonul sunând. Ea s-a apropiat și a ridicat receptorul. Am văzut cum i s-a încrețit fața. A început să plângă de scârbă.

***

Robert Tompkins ”În căutarea Adevărului”

       În sfârșit, în acest liniștit și retras sătuc, căutările lui au luat sfârșit. Într-o căsuță veche, stătea la foc Adevărul.

El niciodată nu a văzut o femeie mai bătrână și mai urâtă.

-Dumneavoastră – Adevăr?

Bătrâna încrețită și scârboasă a dat din cap solemn.

-Spuneți-mi odată, ce trebuie să transmit lumii? Care noutate să o transmit?

Bătrâna a scuipat în foc și a răspuns:

-Spune-le că-s tânără și frumoasă!

***

Victor Hugo a transmis editorului său manuscrisul romanului ”Les Miserables” cu o scrisoare de acompaniere:

”?”

Răspunsul a fost asemeni de laconic:

”!”

***

În concursul: ”cea mai scurtă autobiografie” a câștigat o franțuzoaică care a scris:

”Anterior aveam o față lină și o fustă șifonată, acum – invers”

***

În final, renumitul monostih al lui Valerie Briusov din anul 1895:

”O, închide-ți palidele picioare”.

Inspirat din: ADME