Starea când nu este nici forță, nici sentiment, nici bucurie în viață- este biciul timpului nostru. Din fericire, cu asta poți lupta. Renumitul psihoterapeut austriac, Alfried Langle, a explicat ce fel de simptom este acesta, cine este vinovat și cum de trăit cu asta.
Arderea emoțională (burn- out) este o stare de epuizare, care duce la paralizia puterilor noastre, a sentimentelor și este acompaniată de pierderea bucuriei față de viață. Tot mai des se întâlnește acest sindrom al arderii emoționale. Aceasta nu privește doar profesiile sociale, pentru care acest sindrom era caracteristic și înainte, dar și pentru alte profesii și desigur, pentru viața personală a fiecărui individ. Premisele răspândirii acestui sindrom sunt epoca invențiilor, a consumului, a noului materialism, a distracțiilor și primirea plăcerii de la viață. Epoca noastră este cea a exploatărilor și a exploataților. Noi exploatăm și permitem să fim exploatați.
1.Ardere emoțională ușoară.
Fiecare om a simțit această ardere, fie după o perioadă stresantă, fie după ce am realizat ceva de proporții.De exemplu, am făcut un proiect, am învățat pentru examene, o solicitare mai intensă la serviciu, etc.
Și atunci apar așa simptome: iritabilitate, lipsa voinței, dorinței, tulburări de somn (sau somnolență permanentă, sau insomnie), scăderea motivației, sentimentul de inconfort, apariția simptomelor depresive. Este o variantă ușoară a arderii- ardere la nivel de reacții, reacție fiziologică și psihologică la încordare excesivă. Când situația stresantă dispare, dispar și simptomele. Dacă noi nu regenerăm energia prin intermediul odihnei, organismul trece în regim de economie de forță.
2.Ardere emoțională cronică.
Dacă perioadele tensionate devin cronice, atunci arderea emoțională se stabilește la nivel de tulburare. Apar simptome depresive, epuizare emoțională, extenuare permanentă, schimbare de atitudine față de oameni, apariția sentimentului de vină, scăderea productivității. Interesant, cu cât mai mult o persoană lucrează, cu atât mai mult resimte acest sindrom de ardere.
Etapele arderii emoționale
1.Pacienții cu ardere emoțională au o dorință insistentă de a se manifesta, chiar în concurență cu alții.
2.Apoi începe atitudinea neglijentă față de propriile necesități. Persoana comunică mai puțin și își acordă tot mai puțin timp.
3.Lipsa de timp pentru aplanarea conflictelor. Persoana se străduie să evite aceste conflicte, neobservând că acasă, la lucru, între prieteni există careva probleme. Ea bate în retragere.
4.Se pierd sentimentele față de sine însuși. Persoana devine o mașină, ceva robotic.
5.Sentiment de gol sufletesc, care dacă continuă, se transformă în depresie.
Cauzele arderii emoționale
Se cunosc trei categorii de premise: individual- psihologice, când persoana vrea să se dedice acestui stres; social- psihologice, când presiunea este exterioară (norme sociale, cerințe la serviciu, spiritul timpului); premise legate de organizarea sistemelor (prea puțină libertate, prea puține responsabilități, etc)
Poți preveni sindromul arderii emoționale cu ajutorul acestor 2 întrebări ție însuți:
1.Pentru ce eu asta fac? Care e sensul? Este oare asta pentru mine o valoare?
2.Îmi place oare ceea ce fac? Simt eu oare că asta e bine? Îmi aduce asta bucurie?
În general, lupta cu acest sindrom începe cu o descărcare emoțională și fizică.Poți delega careva atribuții, să- ți propui scopuri realiste, critic să analizezi așteptările tale. Pentru o perioadă scurtă sunt binevenite și careva medicamente. E binevenită reducerea presiunii din partea societății. Schimbarea anturajului, serviciului și chiar a noilor atribuții de serviciu are un mare efect.