Citește cele mai scurte povestiri din lume

Un subiect captivant și un final neașteptat cuprins în doar 55 de cuvinte. Într-o zi redactorul revistei ,,New Time” Steve Moss, s-a gândit să organizeze un mic concurs pentru cele mai bune povestiri, cu o singură condiție, aceasta nu trebuie să depășească mai mult de 55 de cuvinte, iar povestirea trebuia să conțină un scenariu interesant cu un final neașteptat. Chiar dacă nu se aștepta la atât de multe povestiri, poșta electronică a redactorului a fost invadată cu sute de povestiri, astfel a apărut antologia ,,Cele mai scurte povestiri din lume”.

AdMe.ru îți prezintă pentru lecturare câteva dintre aceste uimitoare povestiri.

 „Recunoștinta” de Andrew E. Hunt 
Patura din lână, care a primit-o recent de la organizația de caritate, îi îmbrățișa umerii, iar papucii, care i-a gasit într-un coș de gunoi, nu-l strângeau deloc. Felinarele îi încălzeau sufletul după atâta întuneric rece… Scârțâitul băncii din parc suna atât de familiar pentru spinarea sa. „Mulțtumesc Doamne…”, a gândit el, „viața pur și simplu e uimitoare” .

„Propunerea” de Larissa Kirkland  
O noapte înstelată. Cel mai potrivit moment. Cina romantică și lumânări. Restaurant italian placut. Rochie mica și neagră. Păr superb, ochi strălucitori, zâmbet argintiu. Împreună de doi ani. Este un timp minunat! Dragoste adevărată, cel mai bun prieten, nimeni altcineva. Șampanie! Ofer mâna și inima. Pe un genunchi. Se uită lumea? Ei bine, lasă! Inel frumos cu diamant. Obrajii mi se îmbujorează, un zâmbet fermecător.

Cum nu?!

 “Geamul” de Jane Orvis 
De când Rita a fost ucisă brutal, Carter sta așezat la fereastră. Nu se uită la televizor, nu citește, nu scrie la nimeni. Viața lui e ceea ce vede printre perdele. Lui nu-i pasă cine îi aduce mâncare sau îi plătește facturile. El nu iese din cameră. Viața lui consta în sportivii care aleargă prin fața sa, schimbarea anotimpurilor, mașinile, fantoma lui Rita.
Carter nu întelege că în celulă sa nu există geamuri.

 „În căutarea adevărului” de Robert Tompkins 
În cele din urmă, în acest sat liniștit, s-au sfârșit căutarile sale. Într-o colibă dărăpănată, lângă foc stătea Adevărul. El nu văzuse niciodată o femeie mai bătrână și urâtă.
– Tu ești Adevărul?
Bătrâna cu fața șifonată dădu din cap solemn.
– Spune-mi, ce ar trebuie sa zic lumii întregi? Ce fel de mesaj să le transmit?
Bătrâna scuipă în foc și zise:
– Spune-le că sunt tânără și frumoasă!

„Fantoma” de Charles Enright 
De indata ce acest lucru s-a intamplat, am fugit spre casa sa-i spun sotiei mele vestea. Dar ea nu m-a ascultat deloc. Ea nu m-a observat. Privea prin mine si isi turna de baut. A pornit televizorul. In acel moment, a sunat telefonul. Ea s-a apropiat si a raspuns. Fata i-a devenit palida si s-a incretit. A inceput sa planga amarnic.

Brian Newell – „Ceea ce vrea diavolul”
Doi baieti stateau si se uitau cum Satana dispare incet. Ochii sai hipnotici inca tulburau mintea copiilor.
– Auzi, el ce a vrut de la tine?
– Sufletul meu, dar de la tine?
– A vrut sa imprumute un ban pentru aparatul telefonic. Zicea ca trebuia sa dea un apel urgent.
– Vrei sa ne ducem sa mancam undeva?
– Vreau, dar nu am bani.
– E in regula. Am eu o multime.

Alan E. Meyer – „Ghinionul”
M-am trezit de la o durere cumplita in intreg corpul. Am deschis ochii si am vazut o asistenta medicala langa patul meu.
– Domnule Fushima, a spus ea, sunteti norocos, ati reusit sa supravietuiti dupa bombardamentul de la Hiroshima, de acum doua zile. Acum sunteti in spital si in afara oricarui pericol.
Un pic slabit am intrebat:
– Unde sunt?
– In Nagasaki, a spus ea.

Jay Reap – „Soarta”
Nu era decat o cale spre iesire, pentru ca vietile noastre sunt legate intre ele intr-un nod foarte incurcat de furie si placere, dar trebuie de rezolvat cumva toate astea. Ne vom incredinta banului. Daca cade cap– ne casatorim, dar daca e pajura- noi ne despartim pentru totdeauna. Moneda a fost aruncata. Aceasta s-a zguduit, s-a intors si s-a oprit. Vultur. Ne-am uitat unul la celalat si intr-un glas am zis: „Poate inca o data?”

August Salemi – „Medicina moderna”
Lumini orbitoare, sunete ascutite, durere absoluta, iar apoi o lumina calda si primitoare. Albastru curat si atragator. John se simti fericit, tanar si liber. Mergea spre stralucirea radianta.
Durerea si intunericul s-au reintors. John si-a deschis incet ochii umflati. Bandaje, tuburi si ghips. Nu are ambele picioare. Sotia plangea langa el.
– Scumpule, ai fost salvat!