Graham Hill ducea o viață modestă, nu ducea lipsă de nimic, doar că la un moment dat a conștientizat că unele lucruri îi consumau timpul și viața.
Setea și dorința, dar și necesitatea de a avea cât mai mult e explicată de neajunsul resurselor financiare, doar că în momentul în care situația financiară se îmbunătățește și există posibilitatea să ai tot ce-ți dorești, oare devii mai fericit? Răspunsul majorității oamenilor care își permit o astfel de viață este ,,NU”.
Eu locuiesc într-un apartament de tip studio de 39 de metri pătrați. Dorm pe un pat integrat în perete. Am 6 cămăși, 10 boluri pentru salate, nu am DVD, iar colecția de cărți actuale constituie 10% din toată colecția inițială.
Am avut un mare noroc la începutul anilor 90 să reușesc să fac o mulțime de bani în urma unui start-up de succes în domeniul online. Atunci mi-am cumpărat o casă cu 4 nivele, un garaj imens, foarte multă tehnică și gadgeturi.
Doar că în scurt timp mi-am dat seama că aceste lucruri mă consumau pe mine, timpul și viața mea. Pentru că locuim într-o perioadă unde avem un sortiment imens de produse, oriunde nu am merge, posibilitatea de alegere este foarte mare, la fel sunt și dorințele noastre. Din păcate, numărul lor este invers proporțional cu nivelul nostru de fericire.
Am avut nevoie de 15 ani să scap de lucrurile de care nu am nevoie, pentru a avea mai mult spațui pe care să-l umplu cu experiențe noi din viață.
În anul 1998, când eu și partenerul meu de afaceri am vândut compania noatră de consultanță în afaceri, am vândut-o pe o sumă colosală, astfel am început un nou proiect în New York. Acolo mi-am cumpărat încă o casă pe care am cheltuit o grămadă de bani, care trebuia să fie decortă, mobilată ș iîmbrăcată cu multă tehnică de ultima oră. Pentru că nu aveam timp liber, am angajat o persoană pe nume ,,Seven” care umbla prin magazine cu un aparat de fotografiat și poza gadgeturile care în opinia lui mi s-ar fi potrivit. În scurt timp am realizat că nu aveam timp să folosesc toate gadgeturile pe care le aveam. Un stres mare îl ai și atunci când transferi toate cutiile cu lucruri dintr-o parte în alta.
Însă schimbarea a apărut în momentul în care a apărut în viața mea Olga, am hotărât să stăm o perioadă în Barcelona, într-un apartament modest cu doar câteva obiecte elementare. Atunci am realizat cât de fericiți suntem, și anume experiențele, relațiile cu oamenii și stările pe care ai te fac cu adevărat fericit și nu cantitatea lucrurilor casnice sau obiectele de lux. După ce m-am despărțit de Olga am început să călătoresc în tot mai multe orașe, iar în rucsacul meu purtam tot de ce aveam nevoie pentru a munci de oriunde.
Mie îmi plac lucrurile materiale, îmi plac gadgeturile, hainele și accesoriile scumpe. Însă, în baza experienței mele pot afirma că de la un moment oarecare aceste lucruri nu-ți satisfac necesitățile emoționale.
Tocmai din acest motiv, cu cât mai puține lucruri aveați, cu atît e mai mare libertatea și spațiul pe care îl puteți umple cu experiențe frumoase.